Aruncând o privire asupra unor statistici realizate de Bloomberg, Eurostar ș.a. nu pot să nu sesizez decalajele ce există între noi ca națiune și statele la care ne uităm cu admirație. Mă refer, în acest articol, doar la competențe de COMUNICARE, contrar părerilor foarte bune pe care românii le au despre ei înșiși în materie de educație. Cifrele vorbesc.
De ce este importantă comunicarea sau deprinderile de comunicare ? Într-o lume globalizată deja, este clar că peste 10-15 ani, când copiii noștri vor fi adulți tineri, lumea va fi și mai globalizată iar problemele generate unei populații nepregătite se vor agrava . De ce sunt importante competențele de comunicare?
Pentru că:
-poți căuta informații și ai mult mai multe șanse să găsești informația corectă într-o limbă mult mai folosită față de limba maternă.
-ai acces la resurse, idei și te poți pregăti pentru a fi competititv pe orice piață a muncii.
-ai acces la diverse medii din lume și te poți astfel adapta .
Dacă nu ai această capacitate atunci:
-trebuie să te limitezi la resursele pe care ți le oferă limba maternă,
-trebuie să te descurci în mediul oferit de limba pe care o cunoști,
Dacă în urmă cu 20-30 de ani problema generată de necunoașterea limbilor străine nu părea sau nu era evidentă, acum s-a ajuns ca un asemenea neajuns să fie considerat aproape un handicap.
Să aruncăm o privire peste gardul nostru la competențele în materia limbilor străine…
În România 48% dintre cetățeni afirmă că se descurcă într-o limbă străină, ordinea fiind engleza, franceza, italiana ș.a.
În Europa 54% dintre cetățeni, afirmă că cunosc o altă limbă străină în afară de cea maternă. Țineți cont că ne aflăm sub media europeană asemeni ungurilor, slovacilor și portughezilor iar toți aceștia tragem media europeană în sens negativ.
Și acum să-i vedem pe cei din top: Luxembourg 98%, Letonia 95%, Olanda 94%, Malta 93%. Chiar și Anglia are 60% din cetățeni care vorbesc încă o limbă străină. Dar mare parte din acești cetățeni vorbesc deja ca limbă maternă o limbă de circulație internațională astfel că decalajul față de noi este și mai mare .
Dar mulți cetățeni europeni din țările dezvoltate vorbesc nu doar o limbă în plus față de limba lor maternă care poate fi și engleză, franceză, germană, etc. 25% vorbesc cel puțin 2 limbi străine iar 10% cel puțin 3 limbi străine.
Ce putem face noi? Să învățăm din experiența altora, să ne pregătim serios pe domeniul pe care îl agreem și să transmitem acest lucru și generațiilor viitoare. Iar comunicarea în cât mai multe limbi străine este un ”must have”, nu este o opțiune. Opțiunea este a noastră cu privire la ce le oferim și cum îi pregătim pentru viitor.
Pentru următorii 15-20 de ani se anunță schimbări majore între liderii lumii . India de exemplu se pare că va ajunge în top 3 pentru că are multă forță de muncă bine pregătită și tânără. Populația Europei îmbătrânește iar în ce ne privește, mulți tineri români ne părăsesc țara pentru o viață mai bună. Și foarte mulți reprezintă elita .
Dar pentru o viață mai bună soluția nu trebuie neapărat să fie dincolo de granițe. Tot mai multe domenii se dezvoltă de acasă sau cu angajați care lucrează de acasă acasă chiar dacă angajatorul se află în altă țară. Pentru asta este nevoie de adaptare, comunicare, competențe, autoinstruire, perseverență. ”Învățarea pe tot parcursul vieții” a rămas la noi mai mult un slogan și o oportunitate pentru a obține fonduri europene pe când ”dincolo” este ceva necesar și tot mai mult . Nu degeaba se alocă sume importante pe P.O.S.D.R.U. Europenii știu de ce. Deja intru în altă discuție .
Pe curând , cu speranțe spre mai bine…
Loredana Mândru
Școala Primară Lorelay